Târziu te-am iubit de Fericitul Augustin de Hipona (354-430) Târziu Te-am iubit Frumuseţe atât de veche şi atât de nouă, târziu Te-am iubit. Tu erai înlăuntrul meu Şi eu eram în afară şi acolo Te căutam şi mă aruncam eu - cel ce şi-a pierdut frumuseţea...
Lire la suitePrefacere de Demostene Andronescu Am cerșit un timp lumină Pe la uși străine, Neștiind că luna plină-i Prinsă toată-n mine. La răspântiile vieții Stam cu mâna-ntinsă Și mă miluiau drumeții Cu lumină stinsă. Când și când, câte-o scânteie De-un nebun zvârlită,...
Lire la suiteIernoaia de Mirela Șova Cu gene plecate De frunze uscate, Bătrână și știrbă Iernoaia colindă Prin case nu intră. Cochet îmbrăcată În haină plușată, Nervos de bogată, Azvârle în noapte Mii de diamante. De soare își râde Cu buzele-i hâde, Se-ascunde în...
Lire la suitePovestire despre smerenie: Sihastrul la... porci Era un sihastru oarecare bătrân, care de mulți ani trăia în pustie. Acestuia i-a venit gând în inimă, socotindu-se cum că el a săvârșit și a împlinit toate bunătățile și poruncile lui Dumnezeu și a început...
Lire la suitePropunere: PARACLISUL CUVIOSULUI ANTONIE CEL MARE ( 17 ianuarie) Rugăciunile începătoare... Tropar Asemănându-te obiceiurilor râvnitorului Ilie şi urmând Botezătorului pe drepte cărări, Părinte Antonie, te-ai făcut locuitor pustiului şi ai întărit lumea...
Lire la suiteTu ești cuibul meu de Mirela Șova Am putut zbura mereu Doar pentru că știam Că tu ești cuibul meu, La care mă pot întoarce oricând. Dragostea ta se întinde Până dincolo de zare, Până dincolo de cel mai depărtat punct În care aș putea zbura. Iar asta nu...
Lire la suiteLove post de Mirela Șova Dragă, până mă întorc Să pregătești tu cafeaua. Să fie caldă, aburindă și neapărat cu spuma dragostei tale. De toartă agață-i o glumă Altfel n-o beau - și o să știu. Dacă obosești, dragostea mea, Ia-ți un concediu de la făcut...
Lire la suiteTu de Daniel Turcea lasă, dacă nu iubeşti cuvintele să-ngheţe nerostite chiar dacă nu vei înţelege pînă la moarte, crede-mă oricine ai fi, eşti nepreţuit o iubire de peste moarte, neomenească dragoste, îndumnezeind a deschis cerurile pînă la ultima suflare...
Lire la suiteDacă aș fi un bob de grâu de monahia Nicodema Stoica “Dacă aş fi un bob de grâu, aş aştepta cuminte Ca să mă coc, răbdând smerit în arşiţa fierbinte. … Apoi, legat cu fraţi de-ai mei, la moară de m-ar duce De pietre m-aş lăsa sfărmat, s-ajung făină dulce....
Lire la suite