Overblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Noul Testament povestit pentru copii - Cea mai mare porunca din Lege

5 Août 2010, 18:39pm

Publié par Mirela

 

Noul Testament povestit pentru copii

Mantuitorul-icoana.jpg

prof. religie Mirela Şova  

Noul Testament povestit şi cu explicaţii

pentru copii - prof. Religie Mirela Şova

 

 

Pilda nunţii fiului de împărat


Iarăşi a vorbit Iisus în pilde, zicând:

...Împărăţia cerurilor s-a asemănat împăratului care a făcut nuntă fiului său. Şi a trimis pe slugile sale să îi cheme pe cei poftiţi, dar ei nu au vrut să vină. Împăratul a trimis alte slugi, ca să le spună despre ospăţul pregătit.

Dar ei tot nu au vrut să vină la nuntă, ci s-a dus fiecare la treaba lui: unul, la pământ, altul – la negustorie, iar ceilalţi au bătut şi au ucis slugile împăratului.

Împăratul, aflând, s-a mâniat şi a trimis oştiri nimicitoare asupra invitaţilor acelora. Iar ucigaşii slugilor au fost omorâţi, cetăţii lor dându-i-se foc. Apoi împăratul a zis către slugile sale:

- Nunta este gata, dar cei poftiţi n-au fost vrednici. Mergeţi la răspântiile drumurilor şi pe câţi veţi găsi, chemaţi-i la nuntă.

Slugile au adunat de pe drumuri pe toţi, răi şi buni, până s-a umplut casa nunţii cu oaspeţi. Intrând împăratul şi privind către meseni, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat cu haină de nuntă. El i-a zis:

- Prietene, cum ai intrat aici fără haină de nuntă? Acela a tăcut atunci.

- Legaţi-l de picioare şi de mâini, a poruncit împăratul către slugi, şi aruncaţi-l la întunericul cel mai adânc. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.

Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi.

(v. Matei XXII, 1-14)

 

Dajdia Cezarului


Atunci au vrut fariseii din nou să Îl încerce pe Iisus prin cuvinte, să-I găsească vreo greşeală. Ei au trimis la El pe ucenicii lor şi pe irodiani (susţinătorii familiei regelui Irod, care insistau asupra plătirii dării către Cezar, în ciuda fariseilor, care o plăteau siliţi).

- Învăţătorule, I-au grăit cei trimişi, ştim că eşti omul adevărului şi că înveţi cu adevărat calea lui Dumnezeu. Mai ştim că nu Îţi pasă de nimeni, că Tu nu cauţi la faţa oamenilor. Spune-ne, dar, trebuie să dăm dajdia Cezarului sau nu?

- De ce Mă ispitiţi, făţarnicilor? le-a răspuns Iisus. Arătaţi-Mi banul de dajdie. Iar ei I-au adus un dinar.

- Al cui e chipul acesta şi inscripţia de pe el? i-a întrebat El pe aceia.

- Ale Cezarului, I s-a răspuns.

- Daţi deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu.

Aceia s-au minunat de înţelepciunea Lui şi au plecat.

(v. Matei XXII, 15-22; Luca XX, 19-26)

 

Despre Înviere


Apoi au venit la El saducheii, cei care nu credeau că există înviere, întrebându-L:

- Învăţătorule, Moise a zis: dacă cineva moare şi nu are copii, fratele lui să ia de soţie pe văduvă şi să ridice urmaşi fratelui său. Deci erau la noi şapte fraţi. Cel dintâi s-a însurat, a murit, nelăsând urmaşi, iar femeia sa a rămas fratelui aceluia. Asemenea şi al doilea, şi al treilea, până la al şaptelea. La urmă a murit şi femeia. La înviere, a căruia dintre cei şapte va fi femeia? Că a fost soţia tuturor.

- La înviere nu se însoară, nici nu se mărită, le-a răspuns Iisus. Cei înviaţi sunt ca îngerii lui Dumnezeu din cer.

Iar saducheii nu au mai avut ce să Îl întrebe.

(v. Matei XXII, 23-33; Marcu XII, 18-27; Luca XX, 27-40)

 

Cea mai mare poruncă din Lege


Fariseii s-au adunat iarăşi la sfat şi unul dintre ei a venit să-L întrebe pe Iisus:

- Învăţătorule, care poruncă este mai mare în Legea lui Moise?

- Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău, a răspuns Mântuitorul. Aceasta este marea şi întâia poruncă. Iar a doua, la fel de mare ca aceasta: să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. În aceste două porunci se cuprinde toată Legea lui Moise şi toate profeţiile.

Şi, iarăşi, nu au avut fariseii vreun cuvânt de adăugat.

(v. Matei XXII, 34-40; Marcu XII, 28-34)

 

 

Te opreşte şi-ţi aminteşte!


Hristos a rostit o altă pildă, asemănătoare cu cea a cinei celei mari. De data aceasta, cei invitaţi la ospăţ au bătut şi au ucis slugile trimise de împărat, nu numai că le-au refuzat – cum au făcut lucrătorii cei răi ai viei. Dar ucigaşii au fost aspru pedepsiţi. În plus, pe lângă cei adunaţi de slugi de pe drumuri, s-a strecurat la ospăţ şi un om fără haină de nuntă.

 

Împăratul din pildă e chiar Hristos. Slugile sunt profeţii, apostolii. Invitaţii sunt fruntaşii evreilor. Mulţimea adunată este Biserica. Cel fără haină de nuntă e omul cu sufletul nepregătit, nemărturisit, plin de păcate. Unul ca acesta venise, poate, doar să batjocorească nunta. De aceea e aruncat la întunericul iadului.

De ce spune Hristos că sunt mulţi chemaţi, dar puţini aleşi? Pentru că Hristos cheamă la El pe toţi oamenii, dar nu toţi răspund chemării Lui. Unii se fac ca acei invitaţi care au ucis slugile, iar alţii precum cel fără haina de nuntă.

 

Mai apoi au încercat fariseii să Îl ispitească pe Domnul, vorbindu-I despre dajdia (impozitul) evreilor către împăratul Romei (Cezarul). Irodianii voiau să se plătească dajdia, pe când fariseii nu voiau, socotind-o ca pe o umilinţă. Iisus dă minunatul răspuns: „Daţi Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu”, prin care ne învaţă să ne supunem stăpânirilor, câtă vreme acestea nu ne împiedică să-I slujim lui Dumnezeu.

 

Au venit şi saducheii să-L încerce pe Iisus, cu o întrebare despre învierea morţilor, în care ei nu credeau. Mântuitorul i-a lăsat şi pe ei fără de răspuns. În sfârşit, fariseii s-au gândit să-L întrebe care e cea mai mare poruncă din Lege. Hristos le-a spus că iubirea de Dumnezeu şi de semeni formează o singură poruncă, cea mai mare dintre toate.

 

Pentru a citi mai departe, click aici.

Commenter cet article