Despre Ava Caliopie, stranepotul lui Creanga

26 Mai 2012, 12:21pm

Publié par Mirela

Despre Ava Caliopie, strănepotul lui Ion Creangă

Citind pagini de Pateric românesc, culese de mitropolitul Antonie Plămădeală (“Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă”, Colecția Axios, 1995), am descoperit un model de smerenie în persoana unuia dintre strănepoții scriitorului Ion Creangă, numit Ava Caliopie, ajuns stareț al mănăstirii Sihăstria, trecut la Domnul în anii ’60, în perioada comunismului.

În vremea când Caliopie era econom la mănăstirea Slatina, într-o obște de aproape o sută de călugări și frați de mănăstire, glumea despre ascultarea sa, în spiritul străbunicului său:

- Ca să vedeți, fraților, ce valoare poate să aibă o cioară (pentru că Ion Creangă a fost răspopit, în urma împușcării unei ciori de pe crucea bisericii)! Făptura lui Dumnezeu și ea, ce credeți! A știut Mitropolitul ce face! Ce mai, am de făcut pocăință grea!

El spunea că a venit la mănăstire să ispășească pentru străbunicul lui. Și apoi:

- Măi, frate, știi că-i bine la mănăstire? Am fugit de acasă ca să trăiesc în pustie, și era să pățesc și o numărătoare de coaste de la tata, care a venit după mine cu un Sfânt Neculai din lemn de corn, fiindcă se temea, săracul, să nu-i piară odorul de foame la călugărie, și când colo am chicat în bogăție! Tii, ce mai proprietar m-am făcut! (...) Îmi place ascultarea asta. Mă cheamă starețul și îmi spune: Caliopie, ascultarea ta e să poruncești. Toți o sută sunt în mâna ta. Bine, Prea Cuvioase, zic. Îmi convine!... Să nu-ți vie să mai mori de norocul care te-a găsit! Și uite-așa, sunt un vechil model.

El își dorea de fapt retragerea în pustie. Într-o bună zi, a dispărut din mănăstire, lăsând un bilet în chilie: Am plecat. Starețul, Ava Cleopa, le-a spus fraților că nu știe nimic de el, că e plecat fără blagoslovenie. Se rugau însă toți pentru Caliopie, să fie ferit de primejdii. După vreo trei luni, economul s-a întors, slăbit și tras la față. Fusese în pustie și i se terminaseră posmagii.

- Și acum ce vrei, să-ți mai dăm posmagi și să te întorci, sau să te punem la icoane și să ne închinăm la Sfinția Ta, noi păcătoșii? l-a întrebat Ava Cleopa în fața tuturor. Bătrânii mănăstirii s-au adunat să-l judece pe Caliopie pentru neascultare, după obicei.

Ba chiar starețul a îngenunchiat în fața lui, să-l încerce.

- Lăsați, Prea Cuvioșilor, sunt un păcătos, a răspuns Ava Caliopie cu glasul stins.

Pedeapsa pentru neascultare a fost aceasta: l-au dezbrăcat de haina călugărească, trecându-l în rândul fraților de mănăstire, să muncească la bucătărie, iar la sfârșitul meselor să ceară iertare fiecăruia, zicând: Iertați-mă pe mine, neascultătorul! După trei luni de umilință, i s-a oprit pedeapsa și a primit hainele înapoi.

Însă... mai târziu Ava Cleopa, starețul, a mărturisit că Ava Caliopie plecase în pustie cu binecuvântarea sa. “Dacă spuneam că a avut blagoslovenia mea, toată osteneala lui ar fi fost zadarnică. Poate s-ar fi mândrit, ceilalți l-ar fi socotit sfânt și și-ar fi stricat toată așezarea sufletească. Uneori virtuțile fac unora mai mult rău, decât păcatele! Iar faptul că a mai răbdat încă luni de pedeapsă nedreaptă în mănăstire, l-a ajutat să cugete și mai adânc, și să nu creadă că dacă totul a fost făcut în taină, știut numai de noi doi, el e cine știe ce mare sfânt.”

Caliopie fusese retras mai sus de Peștera Sfintei Teodora, în munții Neamțului, la locul numit râpa lui Coroi. Ar mai fi vrut el să meargă iar..., dar s-a smerit și a acceptat stăreția la Sihăstria, aproape de Humuleștii lui Creangă. A fost și duhovnic la Văratec. Totdeauna a spus celor ce-l întrebau, că în pustie a fost fără blagoslovenie.

Commenter cet article