căutări, întâmpinări, întâlniri la răscrucea cuvintelor
JURNAL POETIC - 4 septembrie 2009
Oferit astăzi de... Marina Popescu
Îmi plânge vara pe un umăr
Îmi plânge vara pe un umăr gol.
Cu zile triste, scurte și ploioase toamna
se-arată-n fața casei mele și pe stradă
și își întinde părul roșu și uscat
prin parcul măturat de vânt.
Fiorii trupul îmi străbat, electrici,
atunci când câte-o frunză cade iar,
foșnind ca gândurile seci
pe care cerul plumburiu și veșted
le-aruncă asupra mea exasperant.
Îmi plânge vara pe un umăr gol.
Cu zbor de păsări care pleacă,
toamna mă înconjoară,
dar ochii mei păstrează ca o taină
raze fierbinți din iulie ce-a trecut.
Dezleg cuvinte-ncrucișate
din frunzele ce-au mai rămas în nuc.
Cu ochii închiși
Cu ochii-nchiși Te văd mai bine
Când seara îți vorbesc în gând
Rugându-Te să ai grijă de mine,
Credința să n-o pierd nicicând.
Cu ochii-nchiși Te simt aproape
Când sufletul smerit Te cheamă
Și simt suflarea Ta pe pleoape
Cum îmi alungă griji și teamă.
Cu ochii-nchiși în suflet Te primesc
Cu-atâta pace și cu bucurie,
Numele Tău cel sfânt o să-l cinstesc