JURNAL POETIC - 1 august 2009, Adrian Paparuz si A. Urma

JURNAL POETIC - 1 august 2009
Oferit astăzi de... Adrian Păpăruz şi A. Urma





                                   Dublu infarct

 de Adrian Păpăruz

   Edmundo  avea două inimi

  una mai mare şi una mai mare

  aşa se născuse singur

  într-o duminică după Paşte

  şi asta fiindcă Speranzza mama lui

  îl făcuse din flori

  floarea- soarelui şi ochiul-boului…

  nu obosea niciodată

  iar în inimile lui încăpeau

  o mulţime de oameni

  chiar şi un elefant trist

  pe care îl găsise într-un bordel

 se îndrăgostise însă brusc

 de gemenele mexicane

 aduse în coliba sa

 de un tsunami nebotezat

iar acum când iubirile lui

se dezumflaseră fără preaviz

total şi irevocabil

Edmundo omul cu două inimi

se decise să moară

de dublu infarct!

Două cuvinte

 de Adrian Păpăruz

 Împrumută-mi te rog

 două cuvinte

 de ieri de la prânz

 am rămas fără litere…

 mi-am răscumpărat Adevărul

 ipotecat

 înainte de naşterea mea….

 eu ştiu că tu nu împrumuţi

 cuvinte niciodată

 dar măcar azi de ziua mea

 fă o excepţie….

 îmi doream adevărul

 aşa cum te doresc pe tine

 doar  două cuvinte îţi cer

 acelea pe care le ţii

 în servanta creierului tău mic

promit să ţi le înapoiez

cu camăta cuvenită

după miezul nopţii

când îmi voi fi vândut

sufletul….

                     Răstignire

de Adrian Păpăruz   

                te-am îngropat cândva în mine

 şi  egoist acolo te-am uitat

 toţi îngerii te căutau pe tine

 dar şi speranţa eu ţi-am luat

 făţarnic îi spuneam ” iubire”

 şi tu o vreme ai crezut

 că dacă te-am zidit prin vine

 eu sânge de vampir n-am mai avut

 zâmbeai doar trist cu ochii goi

 din colivia minţii mele

 fără să ştii că din noroi

 nu poţi să-ţi faci mărgele

 te-am vrut a mea şi tu ai fost

 tot ce-aş fi vrut vreodată

 dar te-am ucis fără de rost

                 şi nu mai văd vreo poartă

       Nimic

 de Adrian Păpăruz

apoi nimic

te opreşti şi spui simplu

„va ploua”

parcă viaţa şi-ar ţine respiraţia

alergi cu viteza unui tren sălbatic

şi brusc te izbeşti

de zidul singurătăţii

linişte

mintea ta încearcă să iasă

să explodeze

chiar dacă degetele ţi-au rămas

înţepenite

pe mânerul iubirii

apoi nimic

simplu

un chiştoc aruncat

râzi

deşi ştii că n-ar fi trebuit

să plouă

că n-ar fi trebuit să exişti

te opreşti şi uimit

îţi priveşti umbra

plecând înainte

apoi nimic

Fluturi

de Adrian Păpăruz 

azi fluturi mi-au dansat

pe piept

de-atât târziu se făcuse

devreme

prea multă lumină

scăpase prin lut

şi visurile se-ndreptau

spre cină

tu nu poţi crede

nici nu vrei

să-ntorci clepsidra goală

că mai exist

şi chiar te vreau

şi-mi este încă teamă

m-ai petrecut cândva

aici

pe ţărmul unei linişti

fade

iar timpul ţi-a ucis încet

şi chipul meu de pe retină

nu-i vina ta

a nimănui

că mi-este încă sete

azi fluturi mi-au dansat

prin piept

şi nu sunt trist

doar te aştept

Doruri la răsărit

 de A. Urma

Mă-nchid de bună voie într-o carte,

Presar tăcere peste gânduri,

Ca rodul cel din plin de inimi,

Să-l sorb cu sete printre rânduri...

Din flori de gând au curs petale,

Şi-au răsfirat idei pe teme date,

Un evantai înmiresmat, buchetele

Belşug lăsat-a-n valul de cuvinte…

Culoarea lor ca din icoane vechi,

Răzbate-n tonuri sau nuanţe grele,

Sclipind sub învelişul lor străvechi,

La răsărit de dor o lacrimă de stele.

Din versul alb sau rimă unduioasă,

Mai vesel sau mai trist, coboară

Din vechiul zbucium ce talerul apasă,

O doină a strunelor din suflete vioară…

Măsura lor e din bătăi de inimi,

Emoţie de vară din răsărit de doruri,

Aprins-a cu sfială din tainice lumini,

O torţă a iubirii ce-a poposit la ceruri.

Şi drept, e timpul să socot,

Că mâna ce-a mânuit condeiul,

Atinsă a fost de Duhul Sfânt,

Mesajul lor discret …parfum cum are teiul.

Vrăjit am fost de fiecare-n parte,

Uda-vom împreună trandafirii slavei,

Mă înfrăţesc cu-acei ce cerul cântă,

Jertfind cuvintele pe-altarul poeziei!

Succes tuturor ! (din partea A. Urma)

 31.07.2009