Rup

Rup

ãËíùøãààðîïôõÇ"ãËíùøãààðîïôõǏ…

Când lacrima nătângă mi-se-ntoarce înapoi,

O-mping iarăşi să cadă, din ochii mei cei noi.

Ea nu mai stă să plângă, a-nţepenit în dans...

O să-i arăt acuşa cum sunt paşii de vals.

Nu-s lacrimi, nu mai este nimic din tot ce-a fost,

Doar inima ce bate, acum, la adăpost.

Neputrezitul suflet se râde din orice...

Mai plânge, când cuvântul se zbate-n gura mè.

Rup pietre cu privirea, un fel de lacrimi noi,

Şi mut munţii de gânduri, nu-i mai suport de joi.

Iar într-o Duminică, aş smulge tot ce-i vechi...

Tot ce mă mai opreşte să-Ţi spun că TE IUBESC.

Renunţ la ce e „mine", ca să-l câştig pe „noi",

Nu-mi trebuie nimica, doar cântece pe văi.

Datu-mi-ai întâlnire de când m-am întâmplat

Să ţip de fericire, că, Doamne, m-ai creat.

ãËíùøãààðîïôõÇ"ãËíùøãààðîïôõÇãËíùøãààðîïôõǏ…



Autor: Prof. Religie Mirela Șova