căutări, întâmpinări, întâlniri la răscrucea cuvintelor
DORURI LA RĂSĂRIT
Ediţia a III-a, iunie - august 2009, secţiunea POEZIE LAICĂ
Concurent nr. 44, Andreea Gorun
Rugăciune solară
Pielea mă arde ca un cojoc de jar încins. Într-un căuş de lut stă sufletul meu stins.
Şi se topesc şi norii, curg şiroaie de vapori la vale, Cerul fumegă în disperare. Din ochi îmi curg ciorchini-mărgăritare.
Mi-e frică să nu se caşte pământul Şi să mă-nghită cu gura lui imensă şi coclită. Îmi cern nefericirea printr-o sită.
Cu săgeţi otrăvite sunt împunsă Din ce în ce mai multe, mai fierbinţi. Îmi ies din minţi; deloc cuminţi Sunt gândurile mele.
Solar hilar, Bolnav de har, Te-ndopi cu jar, Eşti cam hoinar; Eu vreau un dar...
Dă-mi suflet iar! |
Andreea Gorun, Tema "Solare" |
Gânduri înnorate
Vagoane întregi de vată se dau peste cap, Şi îşi schimbă haina luminoasă Cu una cenuşie, mată şi groasă.
Norii se răzgândesc, nu le place să fie anoşti Vor şi ei să evolueze, Îşi prezintă lacom şi înfumurat Veşmântul proaspăt spălat.
Nebunii de ei, de atâta mândrie Nu văd că sunt întunecaţi şi neplăcut de gri Afişează un zâmbet semeţ De parcă hainele lor sunt de preţ.
Când se mânie că nimeni nu-i bagă în seamă Tună, clocotesc şi zbiară Vor în acest fel să se răzbune Şi încep să se adune,
Se revoltă, se necăjesc Îşi năpustesc stropii mari şi grei Asupra tuturor care le ies în cale Vor să vadă lacrimi cum curg la vale.
Dar iată că pătrunde prin norii cei trufaşi O rază plăpândă ca un puf de păpădie Şi e de-ajuns să-mprăştie covorul de-ntuneric Iar cerul etalează...din nou albastrul său feeric.
Nu vă lăsaţi cuprinşi de disperare Din cauza unui nour de furtună. Doar cu o rază de speranţă
Se face iarăşi vreme bună. |
Andreea Gorun, Tema "Solare" |
Zeu derizoriu
Să-i aduc în suflet primăvara. - Biet suflet, sunt decât un astru Mai sus de cerul cel albastru.
Îmi cere să-i prefac un vis În praf şi pulbere de stele. - O, drag copil, nu sunt de stele faur Nici măcar peştişor de aur.
Mă cheamă să-i rămân aproape În vise să-i pătrund. - Sărman hoinar, visele-s vânt, Eu sunt în cer, tu pe pământ.
M-alintă şi-mi şopteşte blând Să-l mângâi toată viaţa. - Scump muritor, eu ard de dor Să fiu din nou un zeu Şi să se-nchine-n faţa mea cu toţii Dar nu mai sunt ce-am fost...
Acum pălesc la prima adiere dureroasă-a nopţii. |
Andreea Gorun, Tema "Solare" |