Concurent nr. 5 / Cristina Gabriela Nemes / Sectiunea POEZIE RELIGIOASA

Dor  de  Dumnezeu    

Îngăduit-ai, Doamne, Tu cel preaslăvit

Ca inima să-mi ardă de dor negrăit?

Tu, Cel dorit atâta de îngerii cei sfinți,

De Maica Preacurată, de sfinții cei slăviți?!

Ploaie de lumină în suflet mi-ai cernit,

Râuri și izvoare, de iubire, Tu mi-ai dăruit.

Lacrimi nesfârșite, de dor, în ochii mei ai pus,

Iar gândul, în zări neștiute mi l-ai dus.

Iar ochii mei de taină în lumină zăresc

În slavă negrăită, pe Domnul meu ceresc,

Înconjurat de cete de îngeri luminoși,

De ucenici iubiți, de sfinți și cuvioși.

Cum pot oare, Doamne?...

Cum pot oare Doamne, cu drag să Te slăvesc

Pentru toate câte din mâna Ta primesc?

Cum aș putea iubirea din inimă să-Ți dau

Când și aceasta, Doamne, din mâna Ta o iau?!

Ce daruri pot eu, Doamne, Ție să-Ți aduc

Când e calea-ngustă pe unde vreau s-apuc?

Cum aș putea, Iisuse, în fața Ta s-ajung

Când multele ispite în suflet mă străpung?

Cum pot oare, Doamne, privirea să-mi îndrept

Spre Mirele meu drag, pe care mult L-aștept?

Și cum să pot gândirea să mi-o înalț în sus

Când pentru Tine, Doamne, nimic nu am adus?....  

 Darul lui Dumnezeu 

Ape tulburi pătruns-au în sufletul meu

Și gânduri deșarte pe inimă-mi apasă greu.

Și-n neputința mea pe Domnul L-am strigat,

La poarta casei Sale, umil azi eu bat: 

- "O, greșit-am Ție, Doamne, mai mult decât toți,

Iertare de păcate, dăruie-mi căci poți!

Iubirea-Ți de Părinte, asupră-mi o coboară,

Cu scutul Tău cel tare, Părinte, mă-nconjoară.

Lacrimi amare picură din suflet mereu

În inima mea rece, făr de Dumnezeu.

Trup și suflet, cu totul mi-e rănit,

O, izvor al vieții, la Tine-am îndrăznit.

Sărac sunt Doamne fără iubirea Ta,

Flămând și-nsetat-s fără căldura Ta.

Nu mă lăsa, Doamne,scapă-mă din negura grea,

Vino, Doamne, vino în inima mea!

Străin sunt Stăpâne fără lumina Ta,

Pribeag și stingher-s în inima mea.

Nu mă lăsa, Stăpâne, scapă-mă din negura grea,

Vino, Stăpâne, vino în inima mea!

Neputincios și rănit sunt, Sfinte, fără mireasma Ta,

Slab și bolnav-s în toată viața mea.

Nu mă lăsa, Sfinte, scapă-mă din negura grea,

Vino, Sfinte, vino în inima mea!

Cercetării Tale, Părinte mă-nvrednicește,

Săgețile nesfârșite din suflet le oprește.

Ridică-mă din această noapte grea,

Înalță-mă spre Tine, Părinte, cum vei vrea.