Rasunetul cuvintelor. Cuvant bun raspuns-a inima mea...

26 Mai 2009, 13:21pm

Publié par Mirela

Răsunetul cuvintelor

Ecoul. Ce este ecoul? Definiţie de dicţionar: „1. Repetare a unui sunet datorită reflectării undelor sonore pe un obstacol. ♦ Unde reflectate care pot fi percepute distinct în raport cu undele directe. 2. Fig. Răsunet, vâlvă produsă de un eveniment, de o problemă etc." (DEX)

Ecoul cuvintelor în sufletele noastre, cine şi cum îl măsoară? Ecourile atât de diferite, ale aceloraşi cuvinte, la persoane distincte...

Este şi Internetul locul unde se poate produce ecoul. Atât în sens pozitiv, cât şi negativ - depinde aici de conţinutul cuvintelor care sunt răspândite virtual. Cuvinte rostite cu multă libertate, pentru că aparent nu e nimeni care să te vadă, să îţi răspundă direct, - iar la români comentariile sunt mai mult un capriciu, nu o obişnuinţă (iar dacă sunt date, de obicei, tot cu mare lejeritate se face acest lucru).

Ce ecouri primim să se producă în noi, însă? Ce ecouri căutăm?

De obicei, căutăm informaţie „gratuită". Caut, dau click, găsesc, copiez, salvez şi ... oau!, am rezolvat. Mai mult de atât? Pot găsi altceva? Depinde.

Dacă am pornit la drum cu un bagaj de prejudecăţi: că pe net circulă doar ce e negativ, „lumesc"..., atunci..., dau click degeaba. Dacă vreau să dau doar peste ceva care să reflecte ceea ce am deja în mine, asimilat din alte părţi, atunci, iarăşi, nu mă pot îmbogăţi.

Dând click aiurea, doar de distracţie, da, pot găsi, uneori, şi lucruri interesante. Sau poate nu.

Ce grad de naivitate trebuie să am pe net şi cât de mult să cred informaţia de acolo, mai ales dacă e dată fără indicarea surselor (de multe ori), autorilor etc. sau neargumentat? Ei, navigând, până la urmă, încep să mă obişnuiesc cu noua lume. Columb a descoperit America. Eu descopăr lumea ecourilor cuvintelor lumii. E şi colorată, în funcţie de fiecare blog şi site. Dar valoarea cea mai mare o au nu culorile, ci cuvintele şi legăturile care se fac între cei de opinii similare sau contrare (că linkurile se dau ori între prieteni, ori... spre contraexemplu). Da, e importantă şi imaginea, şi imaginile care produc ecou (nu ne oprim asupra acestui subiect aici).

Deci o lume cu cele bune şi rele ale ei, lumea Internetului. Să mă sperie asta? Să dau să fug, încuindu-mă, eventual, doar în lumea televiziunii? Să fug de toate lumile? Cum discern binele de rău, din toate cele puse la dispoziţie de lumea de azi? Dacă cineva strigă cu disperare amestecată cu agresivitate şi grosolănie, că ştie el mai bine..., atunci pot să-l cred (şi strigă în stradă, strigă la mitinguri, strigă la TV, strigă pe net, prin cărţi, pe oriunde)? Desigur că nu. Îmi indică tocmai prin asta că nu e de încredere.

Atunci, cum? Cât? De unde? De ce? Spre ce?

Am o şansă: să am grijă de inima mea, să fie curăţită, încât să poată primi în ea, de oriunde, inclusiv de pe net, numai ecourile Bucuriei, Frumuseţii, Adevărului... Dacă am acest lucru, nu mă mai tem de nimic. Dar..., atunci..., pe tronul inimii mele va trebui să fie întotdeauna Cel Înviat, Care S-a înălţat la Cer doar spre a fi mai aproape de cerul inimii noastre - taină care se descoperă, atât cât se poate descoperi în această lume, prin Duhul Sfânt, primit prin Sfintele Taine, adâncit prin Sfintele Taine, prin intermediul slujitorilor Săi bisericeşti. Altfel... haos şi ecou amplificat al absurdului. Ce aleg?

Hristos a înviat!

Ecouri... de la Psalmistul David (Psalmul 44)

„Cuvânt bun răspuns-a inima mea; grăi-voi cântarea mea Împăratului.

Limba mea este trestie de scriitor ce scrie iscusit.

Împodobit eşti cu frumuseţea mai mult decât fiii oamenilor; revărsatu-s-a har pe buzele tale.

Pentru aceasta te-a binecuvântat pe tine Dumnezeu, în veac.

Încinge-te cu sabia peste coapsa ta, puternice,

Cu frumuseţea ta şi cu strălucirea ta.

Încordează-ţi arcul, propăşeşte şi împărăţeşte, pentru adevăr, blândeţe şi dreptate, şi te va povăţui minunat dreapta ta.

Săgeţile tale ascuţite sunt puternice în inima duşmanilor împăratului; popoarele sub tine vor cădea.

Scaunul Tău, Dumnezeule, în veacul veacului, toiag de dreptate toiagul împărăţiei Tale.

Iubit-ai dreptatea şi ai urât fărădelegea; pentru aceasta Te-a uns pe Tine, Dumnezeul Tău, cu untdelemnul bucuriei, mai mult decât pe părtaşii Tăi.

Smirna şi aloea îmbălsămează veşmintele Tale; din palate de fildeş cântări de laudă Te veselesc; fiice de împăraţi întru cinstea Ta;

Stătut-a împărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită şi înfrumuseţată.

Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău,

Că a poftit Împăratul frumuseţea ta, că El este Domnul tău.

Şi se vor închina Lui fiicele Tirului cu daruri, feţei Tale se vor ruga mai-marii poporului.

Toată slava fiicei Împăratului este înăuntru, îmbrăcată cu ţesături de aur şi prea înfrumuseţată.

Aduce-se-vor Împăratului fecioare în urma ei, prietenele ei se vor aduce ţie.

Aduce-se-vor întru veselie şi bucurie,

Aduce-se-vor în palatul Împăratului.

În locul părinţilor tăi s-au născut ţie fii; pune-i-vei pe ei căpetenii peste tot pământul.

Pomeni-vor neamul tău în tot neamul;

Pentru aceasta popoarele te vor lăuda în veac şi în veacul veacului."

Prof. Religie Mirela Șova

Commenter cet article

APPART HOTEL MARRAKECH

26/05/2009 17:38

En tout cas, j'aurais passé un excellent moment, bravo<br /> <br /> Appartement Marrakech

Répondre