Ochiul lui Dumnezeu

Ochiul lui Dumnezeu

Orişicine de te vede, de oriunde şi oricând,

Ca şi Ochiul care-i veşnic nu te va vedea nicicând!

Haina ta cea sufletească, tu, o spală mai curând,

Iute-ţi trece astă viaţă... Omule, vei fi pământ!

Unde sufletul umbla-ţi-va? Moartea să o ai în gând,

Luminează-te-n simţire, voinţa îmbărbătând.

Lui, doar Lui I se cuvine slavă, laudă şi cânt,

Untdelemnul fericirii: curge-n ceruri mirul sfânt;

Inundând, Iubirea vine printr-o inimă de Sfânt.

Doare viermele din mine, care e tot mai flămând.

Ultima înşelăciune e ... o luptă dusă-n vânt;

Moda e să vezi la altul ce-a greşit, seama neluând

Nici la tine, nici la Domnul, ce te vrea smerit şi blând...

E destoinic cel ce-nchide ochiul său ca-ntr-un mormânt,

Zornăindu-şi înlăuntrul, păcatul zgomot făcând,

Evantai de întuneric se destramă, doborât,

Unde-i harul şi mireasma, nu încape ce-i urât. 





Autor: Prof. Religie Mirela Șova