Cuviosului Teodor Pustnicul
Vrând Domnul să-l arate pe pustnicul sfinţit,
Pe mare, călătorii-nsetaţi s-au rătăcit;
Corabia nu-şi ştie oprirea de ce-i fuse,
Din drumul ei vremelnic. Atunci ruga străpunse
Şi se sui la ceruri; căci Sfântul Teodor
Ceru apă-ndulcită pentru acel popor,
Nesuportând mâhnirea şi-nlăturând deruta,
Încât chiar apa mării se îndulci, smerită.
Corabia, agale, reia drumul ştiut,
Dau călătorii slavă pentru ce au văzut;
Ei mintea îşi înalţă la Tatăl cel Ceresc,
Credinţa înmulţindu-şi, cu drag Îi mulţumesc!
Spre repovestirea vieții Cuviosului Teodor (5 iunie),
click.
Autor: Prof. Religie Mirela Șova
/image%2F0831336%2F20210331%2Fob_1a5def_3222135.jpg)
/image%2F0831336%2F20210117%2Fob_d533e8_20201227-135822.jpg)
/image%2F0831336%2F20201128%2Fob_339844_20201101-124841.jpg)
/image%2F0831336%2F20201005%2Fob_e7e2fd_radacini-1.jpg)