căutări, întâmpinări, întâlniri la răscrucea cuvintelor
Sfântului Teodor Mărturisitorul şi fratelui său,
Teofan, ce a fost mitropolit
(27 decembrie)
Paşii Sfinţilor lasă urmele veşniciei pe pământ.
Noua mucenicie, a celor din Icoane
Se întindea în lume, ca o nouă prigoană;
Iară apărătorii cinstirii ortodoxe
Erau bătuţi şi dânşii..., aşa Teodor fuse.
De mic, iubind dreptatea şi calea luminată,
El, preot şi călugăr, cu vorba încercată,
Mustra mai-marii lumii, să-şi vină-n fire iute,
De dreapta-nvăţătură, din nou ei să asculte.
Înverşunaţi asupră-i, bătându-l, chinuindu-l,
Pe el şi pe-al lui frate, pe Teofan smeritul,
I-au surghiunit, să piară de foame şi de sete,
Dar Dumnezeu din ceruri, har îndoit le dete.
Stăpânului a toate, cine să-I stea-mpotrivă?
A strălucit credinţa în foc şi în ispită,
Iar Sfinţilor călugări li s-a-nsemnat pe faţă
Vorba mărturisită cu inimă-ndrăzneaţă.
Ca pe-o comoară scumpă şi dulce au primit-o
Acea mucenicie cu ură scrijelită...
Când sângele le curge, când trupul istoveşte,
Teodor şi-al său frate tresaltă îngereşte!
Ei întăresc pe oameni pe calea cea aleasă,
Exemplul lor cel vrednic neştearsă urmă lasă;
Neîntristaţi în chinuri, neobosiţi în luptă,
Cu Pâinea cea cerească ei, neştiut, se-nfruptă.
Pe lângă multe chinuri, au suportat ocara -
Treptele Fericirii urcând, ca pe o scară:
Mărturisind credinţa, mucenicind cu anii,
Aşa trăiesc în lume, uimindu-şi chiar duşmanii.
Teodor ne-nfricate, făclie luminoasă,
Ajută-ne-n urgia păcatului ce-apasă,
Ne întăreşte astăzi, să nu umbrim noi chipul
Lui Dumnezeu din suflet, sfinţindu-ne răstimpul!
Laudă le aducem, celor doi fraţi călugări,
Teofan şi Teodor, încununaţi de îngeri!
Spre viața Sfântului Teodor Mărturisitorul, povestită pe scurt, click aici.
Autor: Prof. Religie Mirela Șova