Overblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog

căutări, întâmpinări, întâlniri la răscrucea cuvintelor

Craiasa Zapezii nu ingheata inimi

Crăiasa Zăpezii nu îngheaţă inimi

 

(poezie inspirată după povestea „Crăiasa Zăpezii", de Hans Christian Andersen)

 

 

Pe drumu-nchipuirii, când florile vorbesc,

Şi unde bunătatea-i păstrată în poveste,

Doi copilaşi, de mână, înfruntă ce-ntâlnesc

În calea vieţii line, oprelişti fără veste.

 

Îngheaţă multe inimi, cum Însuşi Domnu-a spus,

Că în acele vremuri se va răci iubirea;

...Băiatul, dintre dânşii, fără să vrea, s-a dus

Cu Crăiasa Zăpezii, îngheţându-şi menirea.

 

Fetiţa cea duioasă, l-a căutat cu dor,

Trecând peste ispite, ca peste şerpi în cale,

Şi-a întrebat cu lacrimi, pe orice trecător:

- Nu ştiţi de al meu frate, pe unde umblă, oare?

 

Nici frumuseţea verii, nici bogăţii de vis

Nu au oprit fetiţa din calea îndrăzneaţă;

Ea căuta băiatul, ştiind că n-a murit,

Că pâlpâie suspinul în inima-i de gheață...

 

Natura o ajută şi oamenii la fel,

Pe toţi îi îmblânzeşte dorinţa ei aprinsă;

Desculţă, prin zăpadă, călare pe un ren,

Gerda spre Kay goneşte; nu poate fi învinsă.

 

Luptând cu rugăciune şi lacrimi împletind,

Deznoadă sloiul care a-ncrâncenat băiatul;

Iar drumul lor spre casă, pe aripi de argint,

E drumul bucuriei, cu cel pierdut şi-aflatul.

 

Crescând, ei nu uitară să mai fie copii,

Cu flori să mai vorbească, cu păsări şi cu toate,

Ştiind că doar aceia (-i scris!) se vor mântui,

Care-n suflet păstrează speranţele curate.

 

Oglinda urâciunii e gândul nebunesc

Care vede în semen doar răul şi neghina,

Iar cioburi din acelea şi azi se mai găsesc,

La unii care-ncearcă să-ntunece Lumina!



Spre povestea "Crăiasa Zăpezii", de Hans Christian Andersen, repovestită, click aici.


 

Autor:
Prof. Religie Mirela Șova

Retour à l'accueil
Partager cet article
Repost0
Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article