căutări, întâmpinări, întâlniri la răscrucea cuvintelor
FAPTELE BUNE - ROADE ALE VIRTUȚILOR
Clasa: a VII-a Disciplina: Religie Ortodoxă Subiectul (titlul lecţiei): Faptele bune - roade ale virtuților Tipul lecţiei: mixtă Durata lecţiei: 50 min. Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să: O1: să explice etimologia cuvântului „virtute"; O2: să indice mai multe definiții ale virtuții (cel puțin două); O3: să precizeze modelele noastre de virtute; O4: să arate felurile virtuţilor în raport cu Dumnezeu şi cu semenii; O5: să motiveze necesitatea virtuţii pentru mântuire. Obiective formativ-educative: - să înţeleagă faptul că virtutea se obţine treptat, prin luptă şi răbdare, şi că se porneşte de la virtutea opusă păcatului nostru principal (cel mai mare). Strategia didactică:
Bibliografia:
|
Desfăşurarea lecţiei: |
I. Moment organizatoric - salutul; - rugăciunea; - prezenţa. |
II. Verificarea cunoştinţelor
|
III. Pregătirea pentru lecţia nouă Ce poate face un om pentru a se mântui? (discuţie) |
IV. Anunţarea titlului lecţiei noi şi prezentarea obiectivelor propuse - se anunţă titlul lecţiei noi: „Faptele bune - roade ale virtuților"; - Vom discuta despre ce înseamnă „virtute", despre modelele noastre de virtute, despre necesitatea ajutorului harului Duhului Sfânt pentru a fi virtuoşi, dar şi despre scopul virtuţii. |
V. Comunicarea noilor cunoştinţe
Sfântul Apostol Pavel ne spune: „Prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt" (I Corinteni XV, 10). Aceasta înseamnă că virtutea e născută în om de har, dar este şi o lucrare a libertăţii omului. Dumnezeu nu ne sileşte să fim buni, dar fără bunătate nu moştenim împărăţia cerurilor. „Purtaţi grijă de cele bune înaintea tuturor oamenilor" (Romani XII, 17).
|
VI. Fixarea noilor cunoştinţe - Întrebări şi discuţii:
- Cum se poate schimba un om Într-o zi, nişte tâlhari au venit în chilia unui călugăr şi i-au zis: - Toate cele ce sunt în chilia ta, am venit să le luăm. Iar călugărul a zis: - Toate câte veţi voi, fiilor, să le luaţi. Atunci tâlharii au luat toate şi au plecat. Dar au uitat o haină ce atârna într-un cui. Iar călugărul, luând-o şi pe aceea, a alergat în urma lor, strigând: - Fiilor, luaţi şi pe aceasta, pe care aţi uitat-o în chilia mea! Tâlharii, minunându-se de nerăutatea stareţului, i-au adus tot ce furaseră înapoi şi, pocăindu-se, au zis unul către altul: „Cu adevărat om al lui Dumnezeu este acesta." (după Proloage) |
VII. Aprecierea, asocierea, generalizarea - Cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur: De vei vedea pe vreun om nedrept şi rău trăind în îndestulare şi sănătate, să nu te minunezi de el. A făcut şi el puţin bine vreodată pe pământ, şi pentru aceasta îşi ia plata aici, iar pe lumea cealaltă, va auzi ca şi bogatul din Evanghelie: „Tu ţi-ai luat cele bune în viaţa ta, pentru acel bine făcut de tine". Iar de vei vedea pe cel drept suferind multe primejdii şi necazuri, să-l fericeşti şi să-ţi doreşti să fii ca el, pentru că aici unul ca acela se curăţeşte de păcate, iar pe lumea cealaltă, la multă bucurie merge; căci pe cel pe care îl iubeşte, Dumnezeu îl şi ceartă. (după Proloage, la „luna martie în 16 zile")
„Şi ne dă nouă cu o gură şi o inimă a slăvi şi a cânta prea cinstitul şi de mare cuviinţă numele Tău" - astfel ne cheamă preotul la rugăciune la Sfânta Liturghie, înainte de a rosti „Tatăl nostru". Iată că suntem chemaţi să fim uniţi: cu o singură inimă şi un singur suflet. Orice slujbă a Bisericii ne îndeamnă la această unitate, în care preoţii sunt mijlocitori între Dumnezeu şi oameni, prin harul lui Dumnezeu dat lor.
|
VIII. Evaluarea - Exerciţiu: Colegii tăi îţi cer ajutorul cu un sfat. Încearcă să îi ajuţi. Pentru aceasta, gândeşte-te la faptul că este cel mai bine să te vindeci de un păcat, făcând virtutea opusă lui. Urmăriţi şi exemplul de mai jos: a) Ionel suferă de înfumurare. Ce să facă să fie mai bun? Sfat: Să nu se mai laude cu ceea ce ştie sau cu ce face bun; să se roage spunând rugăciunea vameşului: „Doamne, milostiv fii mie, păcătosului." Să rabde orice cuvânt de mustrare primeşte. b) Marius suferă de lene. Nu-i place să facă nimic. Sfat: ..................................................................................................... c) Marta nu are răbdare cu nimeni, se enervează din orice. Sfat: ..................................................................................................... d) Aneta, când greşeşte, dă vina pe altcineva. Nu poate recunoaşte ce a făcut. Sfat: ..................................................................................................... e) Liviu e harnic; pune mâna la orice treabă. Dar nu are interes să citească şi să înveţe deloc. Sfat: .....................................................................................................
|
IX. Activitatea suplimentară - Gândiţi-vă fiecare la virtutea care vă lipseşte cel mai mult. Încercaţi să o dobândiţi, încetul cu încetul! |
X. Încheierea - Rugăciunea, salutul. |
Autor: Prof. Religie Mirela
Șova