16 Août 2008

Publié par Mirela

Biserica - obiecte de cult

BISERICA - OBIECTE DE CULT

Clasa: a III-a

Disciplina: Religie Ortodoxă

Subiectul (titlul lecţiei): Biserica - obiecte de cult

Tipul lecţiei: mixtă

Durata lecţiei: 50 min.

Obiective operaţionale:

La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să:

O₁: să indice principalele obiecte de cult din pronaos, naos, altar;

O₂: să prezinte utilitatea fiecărui obiect prezentat;

O₃: să deseneze Sfânta Evanghelie, sfeşnice, o sfântă cruce;

O₄: să traseze săgeţi de corespondenţă între obiectele de cult şi locul lor în biserică;

O₅: să alcătuiască propoziţii cu următoarele cuvinte: „strană", „cristelniţă", „sfeşnic", „iconostas", „cruce".

Obiective formativ-educative:

- să înţeleagă utilitatea celor mai importante obiecte de cult, pentru a le putea cinsti cu respectul cuvenit.

Strategia didactică:

- mijloacele de învăţământ folosite la lecţie: scheme grafice.

- metodele de învăţământ folosite la lecţie: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, expunerea, conversaţia euristică, problematizarea.

- formele de organizare a clasei: frontală, individuală.

Bibliografia:

- Liturgica teoretică, Caiet auxiliar de Religie, Dicţionar religios.

Desfăşurarea lecţiei:

I. Moment organizatoric

- salutul, rugăciunea, prezenţa.

II. Verificarea cunoştinţelor

- se verifică lecţia predată anterior, prin întrebări, frontal, cu notare.

III. Pregătirea pentru lecţia nouă

- prin poezia religioasă: „Evanghelia"

Evanghelia

Carte sfântă, mult citită,

Ce răsuni în suflete,

Potoleşti a noastră sete,

Evanghelie iubită.

Tu ne povesteşti cuvântul

Ce a fost în cele vremi.

Şi ne chemi, mereu ne chemi,

Spre Iisus s-avem avântul.

Evanghelie iubită,

Carte sfântă, lin citită...

IV. Anunţarea titlului lecţiei noi şi prezentarea obiectivelor propuse

- se anunţă şi se notează pe tablă / în caiete titlul lecţiei. Se va urmări prezentarea principalelor obiecte de cult şi a semnificaţiei / utilităţii acestora, pentru familiarizarea elevilor cu interiorul unei biserici ortodoxe.

V. Comunicarea noilor cunoştinţe

- Ne reîntâlnim cu prietenii noştri, Ana şi Ionel. Ei au venit cu mama lor la slujba de duminică. Au cântat şi ei cu ceilalţi credincioşi. La sfârşitul slujbei, au început întrebările:

- Mamă, explică-ne azi ce obiecte mai importante sunt în pronaos, naos şi altar! o rugă Ionel.

- Bine, dar vorbiţi în şoaptă, căci oamenii se miruiesc. Obiectele de care vorbiţi sunt de cult, adică le folosesc preoţii la slujbe. Ele sunt sfinţite. Să începem cu pronaosul. Vasul acela de metal, ca un cazan mare, e cristelniţa, vasul în care se botează copiii.

În naos observăm un alt vas mare din metal, ca un butoi, cu robinet: e aghiazmatarul, vasul în care se păstrează agheazma. Tot aici vedem strănile: scaunele sculptate pe care stau cântăreţii şi credincioşii. Strana cea mai frumoasă e pentru episcopul locului, când vine la biserica noastră. Alt obiect important e iconostasul, un suport de lemn sculptat pentru icoana Învierii şi pentru alte icoane. Pe masa aceea din naos vedem sfeşnice cu trei braţe, de care cred că ştiaţi.

- Dar de ce se folosesc lumânări în sfeşnice şi nu se aprind la icoane numai becuri electrice? întrebă Ana.

- Pentru că ceara de la lumânări care arde înseamnă jertfă, sacrificiu, dăruire, la fel cum Hristos - Lumina lumii S-a jertfit pentru noi. În unele biserici se folosesc însă şi beculeţe electrice, la candelele icoanelor.

- Şi în altar? întrebă Ionel.

- Zăriţi printre uşile împărăteşti o masă mare: e Sfânta Masă, care are zidite în piciorul ei sfinte moaşte. Ea înseamnă Mormântul Domnului şi e acoperită cu cel mai sfânt obiect din biserică: Sfântul Antimis, o stofă sau mătase pe care e pictată Punerea în Mormânt a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Fără acest obiect nu se poate face Sfânta Liturghie.

Pe Sfânta Masă se mai află: o cruce, Sfânta Evanghelie (adică acea carte din care citeşte preotul la Liturghie), Sfântul Chivot şi altele. Gata, e prea mult pentru o zi! Haideţi să ne miruim!

VI. Fixarea noilor cunoştinţe

Întrebări şi discuţii:

Ce obiecte se află în pronaos?

La ce foloseşte cristelniţa?

Ce se află în naos?

Ce se pune pe iconostas?

Ce înseamnă lumânarea care arde?

Care este cel mai sfânt obiect din biserică?

Unde sunt zidite sfinte moaşte, în cadrul bisericii?

VII. Aprecierea, asocierea, generalizarea

Să ştim mai mult! Sfântul Antimis

Acest obiect de cult reprezintă giulgiul în care a fost înfăşurat trupul Mântuitorului când a fost pus în Mormânt; pe el are loc transformarea Pâinii şi a Vinului în Trupul şi Sângele Domnului. Pe el se poate săvârşi Sfânta Liturghie şi în afara Bisericii, în caz de nevoie.

VIII. Evaluarea

Exerciţiu:

a. Desenaţi o masă din biserică, pe care să se afle: Evanghelia, un sfeşnic cu trei braţe, unul cu două braţe şi o sfântă cruce.

b. Legaţi prin săgeţi obiectele de cult următoare de locul în care se află în biserică:

Sfânta Evanghelie
aghiazmatar	naos
cristelniţă
iconostas	pronaos
Sfânta Masă
strană	altar
Sfântul Antimis

IX. Activitatea suplimentară

Exerciţiu: Alcătuiţi propoziţii în care să folosiţi cuvintele: „cristelniţă", „strană", „sfeşnic", „cruce", „iconostas".

X. Încheierea

- rugăciunea, salutul.

Autor: Prof. Religie Mirela Șova

#proiecte didactice