Overblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Maica Domnului. Langa Cruce. Adormirea

24 Juillet 2008, 15:52pm

Publié par Mirela

Maica Domnului lângă Cruce

 

 

Pe lângă Crucea de brad

Maica Sfântă s-a plecat;

Plânge după Fiul său,

Ce n-a făcut niciun rău.

 

Înger din cer a venit

Şi i-a dat gând liniştit:

- Lasă, Maică, nu mai plânge,

Învierea-i după Cruce.

 

Atunci, Maica-nlăcrimată

S-a rugat din nou, îndată:

- Doamne, să Te văd mereu

Înviat, o, Fiul meu.

 

Sabie-a trecut prin mine

Când Te-au răstignit pe Tine.

Iar acum mi-ai dat mulţi fii:

Pe-ai Bisericii copii.

 

 

La coborârea de pe Cruce

 

În mândrul Ierusalim,

Jeluim, ne jeluim,

Că Domnul cel Răstignit

De-îngropare-i pregătit.

 

Maica Lui cea Sfântă plânge,

Lacrima pe Fiu îi curge;

Iar din lacrimi răsar flori,

Maci frumoşi, roşii bujori.

 

Domnul doarme liniştit

În mormântul dăruit,

De flori roşii pardosit

Şi de Maică îngrijit.

 

Florile nu tac, vorbesc,

Către Maică lin grăiesc:

- Nu va sta mult în mormânt

Fiul tău, Domnul cel Sfânt.

 

Nu poate să stea în moarte

Cel ce dă viaţă la toate.

Iar peste încă trei zile

Noi vom fi albe zambile,

Să vestim de bucurie

Credincioşilor şi ţie!

 

 

La adormirea Maicii Domnului

 

Purtaţi prin cer de îngeri,

Apostolii-au venit,

Aduşi din multe locuri;

Doar Toma a lipsit ...

 

Măicuţa cea mai blândă

La Domnul s-a mutat,

Văzduhul se inundă

De îngeresc cântat.

 

Cea mai frumoasă floare

S-a dus acum în Rai

Şi-acolo, ea răsare

Pe-al fericirii plai.

 

Măicuţa nu ne uită,

Ea însăşi ne-a promis

Că ruga ne-o ascultă

De sus, din Paradis.

 

 

Maica Domnului la Muntele Athos

 

S-a temut zeul din munte

De şuviţele cărunte

Ale Maicii lui Hristos

Cu chipul cel luminos.

 

Fecioara venea pe mare

De la mare depărtare.

Fără arme, fără luptă,

Doar cu inima înfrântă.

 

Zeul Apolo nu poate

S-o primească în cetate.

De-aceea s-a prăbuşit,

Cu tot templul lui zidit.

 

Oamenii au înţeles

Că Fecioara i-a ales

Ca fii ai Bisericii.

S-au închinat Precistei,

 

Şi-n loc de templu păgân,

Ruinele nu rămân.

Pentru Dumnezeu, palat,

Mănăstiri s-au ridicat.

 

Până astăzi s-au păstrat,

În muntele luminat.


 

 

Autor:
Prof. Religie Mirela Șova

 

Commenter cet article