Psalmii 30 - 33

Am nădăjduit spre Tine,

Ia aminte înspre mine:

Izbăveşte-mă,

Scoate-mă,

Pleacă-Ţi auzul,

Grăbeşte-Ţi pasul,

Apără-mă,

Mântuieşte-mă!

Că Tu eşti puterea mea,

Numai Tu mă vei scăpa.

Povăţuieşte-mă,

Hrăneşte-mă,

Scoate-mă din cursă,

Chiar de e ascunsă,

Apără-mă,

Mântuieşte-mă!

În mâinile Tale, Doamne,

Îmi voi da duhul la moarte.

Voi nădăjdui,

Mă voi veseli,

Că m-ai căutat

Şi că m-ai scăpat,

Că nu m-ai lăsat

Şi m-ai desfătat!

Iar acum sunt necăjit,

Mânia m-a copleşit.

Miluieşte-mă

Şi păzeşte-mă,

Că m-am tulburat

În greu suspinat,

Am ajuns de-ocară,

Inima-i amară,

De toţi ocolit,

De toţi părăsit...

Vrăjmaşii s-au sfătuit,

Plan de moarte au gândit.

Fereşte-mă,

Mântuieşte-mă;

Tu eşti Domnul Dumnezeu,

Înspre Tine tânjesc eu.

Faţa arată-Ţi

Şi mila pleacă-Ţi!

Eu să nu fiu ruşinat

Când pe Tine Te-am chemat.

Să se ruşineze

Cei cu rele buze,

Să se ducă-n iad

Tot cel necurat,

Făloşii să tacă,

Planul să nu-şi facă...!

Bunătatea Ta e mare,

Fără de asemănare

Pentru-aceia care

Au nădejde tare,

Ce se tem de Tine;

...Le vei face bine.

Îi aperi pe ei

De oameni mişei.

Binecuvântat e Domnul,

Că-Şi face milă cu omul.

Milă minunată,

Milă preacurată.

Când eu m-am smerit,

Tu m-ai auzit.

Când eu m-am plecat,

Tu m-ai ridicat!

Pe Domnul să Îl iubiţi,

Cei ce-n adevăr trăiţi.

Căci Domnul vă vede calea,

Celor răi, le dă doar jalea!

Psalmul  31

Doamne, mult îi fericesc

Pe cei ce-Ţi mărturisesc

Păcatul ce-au săvârşit,

Greşeala ce-au făptuit...

Pe aceştia, Tu îi ierţi,

De păcate îi dezlegi;

Fericit acel bărbat,

De minciună, nepătat!

Iar eu, dacă tac în boală,

De greşeli nedându-mi seama,

Cad în multă suferinţă,

Pân-ajung la umilinţă.

Când îmi vin, cu greu, în fire,

Cunosc a mea rătăcire;

Nu mă mai ascund de Tine:

Îţi spun tot, fără ruşine!

Numai dacă m-am gândit

Să vin spre mărturisit,

Şi primesc a Ta iertare,

Pentru o greşeală mare.

De aceea, credinciosul

Ruga-se-va către Domnul;

Nici potopul cel de ape

Nu îi va veni pe-aproape.

Tu, Scăpare în necaz,

Bucurie pe obraz,

De vrăjmaşi mă izbăveşti,

Doamne, Tu mă-nveseleşti!

- Eu te voi înţelepţi,

Pe drum te voi însoţi;

Domnul sunt şi te privesc,

De vrăjmaşi te ocrotesc.

Tu nu fi precum e calul,

Ca să nu îţi pun zăbală;

Frâu le pun doar celor care

N-au pricepere prea mare...!

Mult plânge cel păcătos,

Însă Domnul e milos

Cu cei care au nădejde;

Pe-aceştia, îi miluieşte!

Cei drepţi, să vă bucuraţi,

În Domnul vă lăudaţi!

Psalmul  32

Pentru cei drepţi, veselire,

Laudă li se cuvine;

Cântaţi Domnului pe strune

De-alăută şi psaltire!

Cântaţi-I cântare nouă,

Cu strigăt de bucurie;

Cântaţi-I frumos, El drept e

Şi milostiv foarte, vouă!

Totu-i plin de milă sfântă,

Iar El cu al Său Cuvânt

A-ntărit acest pământ,

Până-n marea cea adâncă.

Temeţi-vă toţi de Domnul,

Că a zis şi s-au făcut:

Ceruri, oameni şi pământ,

Toate-s zidite de Dânsul.

Sute de sfaturi omeneşti

Se destramă, pier în vânt;

Sfatul Tău ceresc, cel sfânt,

Veşnic Tu Ţi-l împlineşti.

Fericit e neamul care

Te are ca Dumnezeu

Şi Ţi se-nchină mereu;

El primeşte moştenire.

Dumnezeu a privit din cer

Către-ntreaga omenire.

El înţelege a ei fire,

Domnul îi este Ziditor.

Nimeni nu se mântuieşte

Cu puterea, cu oştirea;

Calul nu îţi dă scăparea;

Ai în Dumnezeu nădejde!

Ochiul Domnului zăreşte

Pe cei ce de El au teamă,

Care mila Lui o cheamă;

Şi pe ei îi izbăveşte!

Sufletul nostru aşteaptă

Pe Domnul, că-i apărător,

Ca să ne vină-n ajutor,

El este bucuria noastră!

Doamne, mila ne-o revarsă,

Precum e nădejdea noastră!

Psalmul  33

Tot timpul voi lăuda

Pe Domnul cu gura mea.

Cei blânzi să se veselească,

Să-nălţăm rugă cerească!

Că Domnul m-a auzit,

Din necaz m-a izbăvit.

Când de El v-apropiaţi,

Sufletul vă luminaţi.

La El strigă cel sărac,

Şi-i găseşte Domnul leac.

Îngerul cel bun veghează

Pe cei cu inima trează.

Haideţi, veniţi şi gustaţi,

Bun e Domnul ce-L aflaţi;

Fericit e-acel bărbat

Care-ntr-Însul a sperat!

Nu au lipsă niciodată

Cei cu teama cea curată,

Ce-au frică să nu greşească,

Domnul să nu-i părăsească.

Dar bogaţii ... sărăcesc;

Priviţi-i cum flămânzesc!

Cei ce pe Domnul găsesc,

De bine nu se lipsesc.

Frica Domnului, o ştiţi,

De bine să vă lipiţi?

Iată cum o poţi avea:

De la rău, mută-ţi limba,

Viclenia-ndepărtează,

Numai binele lucrează,

Ce e rău, pe loc goneşte,

Iară pacea o păzeşte.

Căci ochii lui Dumnezeu

Nu privesc înspre cel rău.

Urechile Lui ascultă

Pe cei cu dreptate multă.

Când El îşi îndreaptă Faţa

Spre cei ce sunt răi în viaţă,

O face spre pedepsire,

Să-i şteargă din pomenire!

Dreptul strigă în alean,

Iar Domnul îi e liman;

Cel ce are umilinţă

E-aproape de biruinţă.

Drepţii au necazuri multe,

Domnul vine să-i ajute.

Părul nu li se clinteşte,

Osul nu li se zdrobeşte.

Moartea celor răi e cruntă,

Căci păcatul îi afundă.

Domnul mântuieşte!

Nimeni nu greşeşte,

Când nădăjduieşte!

În acest Psalm întâlnim mai multe profeţii. Cea mai importantă este cea despre Sfânta Împărtăşanie: „Gustaţi şi vedeţi că bun este Domnul" (33, 8) - „Haideţi, veniţi şi gustaţi, / Bun e Domnul ce-L aflaţi". 

Pentru lecturarea Psalmului următor, dați click aici .

 

Autor: Prof. Religie Mirela Șova 

Psalmii in versuri

Mirela Șova