căutări, întâmpinări, întâlniri la răscrucea cuvintelor
Eşti Sfântul înălţat în car de foc,
La Rai, în minunat - pierdutul loc;
Ai strălucit în lume ca o stea,
Se-aude pururi rugăciunea ta!
Tu dârz ai stat în casă de-împărat,
La fală şi trufii nu te-ai uitat,
Faima şi rangul nu te-au îmblânzit,
Ci în credinţă fost-ai neclintit!
Pustiul te-a primit să-l locuieşti,
Corbul, supus, îţi dă să te hrăneşti,
Cerul s-a-nchis de rouă şi de ploi,
Cât timp evreii se-nchinau la zei...
Iar ruga ta-n pustie a rodit,
Căci alţi evrei au fost de neclintit;
Alţi şapte mii, ce nu au apostat,
Care credinţa dreaptă au păstrat.
Noi, cei de azi, credinţa ne-am slăbit,
Alţi zei, mai falnici, ne-am închipuit...
Nu le dăm nume, dar tot le jertfim,
Căci n-avem milă, pace, nu iubim...
Deci pentru noi te roagă, Sfânt Proroc,
Până la al sfârşitului soroc,
Când iar te vom vedea pe-acest pământ,
Cenuşa lumii-n rouă alinând!
În foc te-ai ridicat, cu foc să vii,
Şi-n focul dragostei inimi să ţii!
Autor: Prof. Religie Mirela Șova