Sfaturi de la Ieromonahul Nikon de la Optina

19 Août 2021, 20:05pm

Publié par Mirela

Sfaturi de la Ieromonahul Nikon, ultimul duhovnic de la Optina

- nu te oferi tu însuți să faci vreo ascultare sau să-ți iei asupra ta vreo dregătorie, pentru a te păzi de prea marea încredere în sine și de gândurile de slavă deșartă, dar nici să te împotrivești, aducând ca pricină oarecare boli închipuite, dacă ți se va cere să săvârșești ceva sau dacă vei fi numit în vreo dregătorie (funcție).

- să petreci în ascultare, încredințându-te pe de-a-ntregul voii lui Dumnezeu.

- așa ținem piept necazurilor, încredințându-ne întru totul voii lui Dumnezeu, iar pe cei pe care îi știm vinovați de necazurile noastre să îi socotim unelte ale mântuirii noastre, după cum spun Sfinții Părinți.

- mai vârtos decât necazurile care ne vin din afară, trebuie să ne răbdăm pe noi înșine. Și să nu judecăm pe nimeni, nici măcar pe cei păcătoși!

- gândurile cele răzlețe și fugare, de care nu ni se lipește inima, se risipesc degrab, ca într-un caleidoscop. Mintea noastră este ca o piatră de moară care nu poate sta degeaba, ci „macină” fără de contenire. Nu trebuie să ne învinovățim din această pricină, căci aceasta este o însușire de care nu se poate lipsi firea noastră, care este alcătuită din suflet și din trup, numai că aceste gânduri nu trebuie socotite ale noastre, întrucât aceeași minte nu poate să-L slăvească pe Dumnezeu și în același timp să Îl defăimeze. Drept aceea, nu trebuie să luăm aminte la ele, ci să le lepădăm ca pe niște necurății, ca pe un lucru străin de ființa noastră. Dar atunci când simți că un gând anume îți necăjește fără de contenire inima și nu te slobozește deloc, e semn de mare primejdie și trebuie să începi a te nevoi ca să-l scoți de acolo. Rostește Rugăciunea lui Iisus, iar dacă nici așa nu slăbește, mărturisește-te unui duhovnic. Trebuie să-ți dai seama din care parte ești luptat mai vârtos, cu care patimă trebuie să te lupți mai aprig. Să nu treacă zi fără a-ți cerceta conștiința!

- umpleți-vă de Duhul! Ce înseamnă aceasta? Știți că ne-am învrednicit să primim Duhul Sfânt la botez. Dar cine își mai aduce aminte de aceasta? A-L primi nu este îndeajuns, ci se cade a-L și păzi, a-L desăvârși, a-L înmulți, iar nu a-L îngropa. Pentru aceasta trebuie să ții aprins focul râvnei celei sfinte. Cum anume? Să citești Sfânta Scriptură, căci cărțile cele sfinte sunt scrise de Duhul Sfânt – prin ele suflă Duhul. Nicio desfătare lumească nu-ți poate dărui acea pace și acea bucurie pe care ți-o dăruiește Sfântul Duh prin cântările cele bisericești ori prin psalmi. Să fii cu luare-aminte la tine însuți. Să te împărtășești adesea cu Sfintele Taine, căci prin ele se dăruiește omului Duhul Sfânt. Să mergi adesea la biserică, întrucât acesta este lăcașul unde se sălășluiește mai cu osebire Duhul Sfânt. Iar în cele din urmă, rugăciunea. Ea este mijlocul de căpetenie prin care ne putem învrednici de darurile Duhului Sfânt, îndeosebi rugăciunea „Împărate ceresc”.

- să ne păzim de a-i îndepărta pe oameni de noi printr-o purtare rece și lipsită de bunăvoință.

- timpurile sunt vitrege. Un singur lucru ne mai rămâne: smerenia.

(selectate din cartea „Smerește-te, om mândru!”, Editura Sophia, București, 2020)