căutări, întâmpinări, întâlniri la răscrucea cuvintelor
Autodidact
Și dacă pasărea de la geam
Nu-mi mai spune nimic...
Dacă nici copacul de la geam
Nu mă mai înviorează...
Dacă nici vântul, nici soarele, nici luna
Nu mai au putere să-mi vorbească,
Dacă nici șoapta îngerului păzitor
Nu mai răzbate,
Nici glasul conștiinței...
Atunci sufăr de o catastrofală surzenie,
De o cataclismică înțepenire a inimii...
De o deturnare a tuturor anotimpurilor sufletului meu.
Încetișor, trudnic, cu sentimentul măreț
De a contribui la echilibrul întregului univers,
Primesc sfatul ramurii ce-mi bate la geam.
Învăț să aud
Învăț să exist.
(Mirela Șova)