căutări, întâmpinări, întâlniri la răscrucea cuvintelor
Cântecul ființei
Motto: „Să te mulțumești să te arăți o mică ciocârlie veselă, care zboară vertical și cântă de zor, vestind și prevestind zorile.” (Arhim. Arsenie Papacioc)
Cântec fără de sunet, fără cuvinte
Țâșnește din inimă, trece de minte,
Doare-n nădejdea unei strune-acordate
La muzica sfântă din Cereasca Cetate.
Se zbate sub pleoape de suflet uscate,
Se-adapă din faptele nevinovate,
Se urcă pe vârfuri de creste albastre,
Strângând rugăciunile pure, sihastre.
Se cheamă, se face culoare și suflu,
...Căușul iubirii acum pot să-l umplu...,
Se-nvârte în cercul adâncului murmur-
Întreaga ființă e-n bucium și mugur.
/image%2F0831336%2F20230505%2Fob_fdbcaa_3eb42933-e98e-428b-9587-badf5d87f2ff.jpeg)
/image%2F0831336%2F20230303%2Fob_9ce1dd_350755-b.jpg)
/image%2F0831336%2F20221214%2Fob_169718_a6573d229800129094171676182f38eb.jpg)
/image%2F0831336%2F20220911%2Fob_efc831_1b014f5b94c568fc57f5bcc70885547b.jpg)