căutări, întâmpinări, întâlniri la răscrucea cuvintelor
Sub coajă
de Mirela Șova
Plec gându-n noroi
Și stau cu lacrima-n mână.
Cerșesc priviri calde
Și frânturi de cuvinte încurajante.
Până când lacrima se usucă
Și așteptarea-și întărește
O coajă de nucă.
Acolo, undeva, sub coajă,
Mijește speranța,
Crescând ca-ntr-o vrajă;
Nu cere nimica,
Cerșitul a intrat în vacanță:
Începe ceva ce se cheamă simplu: Viață.
Și-atunci pot dărui nesecat din speranță.
/image%2F0831336%2F20221102%2Fob_1b6760_a1f560a0fa2016d2941917898819b47a.jpg)
/image%2F0831336%2F20220428%2Fob_7816b1_usa-deschisa.jpg)
/image%2F0831336%2F20220224%2Fob_f8e579_zmee.jpg)
/image%2F0831336%2F20220221%2Fob_2b0d8a_avioane-de-hartie-2.jpg)