căutări, întâmpinări, întâlniri la răscrucea cuvintelor
Sub coajă
de Mirela Șova
Plec gându-n noroi
Și stau cu lacrima-n mână.
Cerșesc priviri calde
Și frânturi de cuvinte încurajante.
Până când lacrima se usucă
Și așteptarea-și întărește
O coajă de nucă.
Acolo, undeva, sub coajă,
Mijește speranța,
Crescând ca-ntr-o vrajă;
Nu cere nimica,
Cerșitul a intrat în vacanță:
Începe ceva ce se cheamă simplu: Viață.
Și-atunci pot dărui nesecat din speranță.