Astept invierea mortilor
Aştept învierea morţilor!
Aştept, mitinguind, învierea morţilor,
Șşş..., mai încet, că nu aud lozincile!
Teamă mi-i că mor ca mâine,
Era un cântec popular puţin greşit,
Pentru că pot muri şi azi,
Teamă nu mi-i - (Dă, Doamne, să nu-mi fie!).
Întru Tine, Doamne, e nădejdea mea,
Nu îmi mai trebuie miting... Am altele de făcut,
Vai de mine, am uitat pentru o clipă că sunt în Postul Paştilor,
Intrigat de falsele tulburări.
E vremea să vină primăvara şi în sufletul meu,
Raiul să vină aici, înăuntru, şi de acolo să se reverse,
E atât de aproape Domnul şi de mine, şi de tine,
Avem privilegiul să găzduim pe Împăratul Împăraţilor chiar acum!
Moare înclinaţia spre păcat, prin Spovedanie,
O, Iisuse, ajută-mă să-mi mor cu adevărat şi mai adevărat,
Reîntorcându-mă în Raiul cel pierdut..., cel pierdut..., cel pierdut...
Țipă dorul în mine, mai tare decât strigătul lozincilor de afară.
Iartă-mă, Doamne, primeşte-mă la Sfântul Tău Potir,
La sânul Tău, în Duhul Sfânt.
Orele să-mi treacă în Tine,
Readu-mă la Viaţă, cum doar Tu ştii şi poţi.
Autor: Prof. Religie Mirela
Șova