Taina Cununiei

19 Août 2008, 21:18pm

Publié par Mirela

CUNUNIA. SFÂNTA TAINĂ A IUBIRII, BINECUVÂNTATĂ DE DUMNEZEU

Clasa: a IV-a

Disciplina: Religie Ortodoxă

Subiectul (titlul lecţiei): Cununia. Sfânta Taină a iubirii, binecuvântată de Dumnezeu.

Tipul lecţiei: mixtă

Durata lecţiei: 45 min.

Obiective operaţionale:

La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să:

O₁: să definească Taina Cununiei;

O₂: să explice momentele importante ale slujbei Tainei Cununiei;

O₃: să precizeze importanţa şi scopul Tainei Cununiei;

O₄: să indice membrii şi modelul familiei;

O₅: să extragă ideile principale ale lecţiei, sub formă de propoziţii.

Obiective formativ-educative:

- să înţeleagă necesitatea slujbei Cununiei pentru miri şi pentru societate;

- să conştientizeze măreţia Tainei Cununiei şi a familiei, atunci când aceasta urmează poruncile lui Dumnezeu.

Strategia didactică:

- mijloacele de învăţământ folosite la lecţie: Manual de Religie.

- metodele de învăţământ folosite la lecţie: conversaţia, lectura explicativă, exerciţiul, munca independentă, conversaţia euristică.

- formele de organizare a clasei: frontală, individuală.

Bibliografia:

- Sfânta Scriptură;

- Micul Moliftelnic;

- Limonariu.

Desfăşurarea lecţiei:

I. Moment organizatoric

- Rugăciunea „Împărate ceresc";

- prezenţa.

II. Verificarea cunoştinţelor

- se verifică tema pentru acasă şi, prin întrebări, lecţia despre Taina Preoţiei.

III. Pregătirea pentru lecţia nouă

- Care a fost prima familie?

IV. Anunţarea titlului lecţiei noi şi prezentarea obiectivelor propuse

- Se notează pe tablă / în caiete titlul lecţiei noi: „Cununia. Sfânta Taină a iubirii, binecuvântată de Dumnezeu".

- Vom studia despre Nuntă şi Familie, aşa cum le vede Dumnezeu, aşa cum ar trebui să le vadă şi oamenii credincioşi.

V. Comunicarea noilor cunoştinţe

- Se citeşte lecţia din manual, pe fragmente, dându-se explicaţii suplimentare, extrăgându-se ideile principale, urmărind şi imaginea din manual.

Ideile principale:

- 1. Căsătoria e binecuvântată de Dumnezeu din Rai.

- 2. Scopul căsătoriei: iubire, ajutor reciproc spre mântuire, naştere de prunci.

- 3. Nunta a fost ridicată la rangul de Sfântă Taină de către Hristos, în Cana Galileii.

- 4. Definiţia Tainei Cununiei - muncă independentă: Copiaţi din manual definiţia Tainei.

- 5. Inelele de la Logodnă sunt semn al iubirii care nu se sfârşeşte.

- 6. Cununile mirilor arată puterea dată de Dumnezeu omului de a stăpâni pământul.

- 7. Familia este mica Biserică, după modelul Bisericii lui Hristos, în care trebuie să domnească iubirea - ca şi în Sfânta Treime. Familia cuprinde părinţii, copiii, rudele, dar şi pe toţi oamenii, pentru că toţi Îl avem pe Dumnezeu drept Tată.

- Explicaţii suplimentare:

Dumnezeu dă celor care se cunună harul Său de a putea spori iubirea dintre ei, de a trece peste situaţiile grele, de a creşte în pace copiii, de a fi uniţi şi la bine, şi la rău, pentru mântuirea lor. Dar unii dintre cei căsătoriţi gonesc acest har prin necredinţă şi fapte rele. Aceştia au însă șansa reprimirii harului, prin spovedanie și prin înnoirea vieții.

Cei doi miri, cu naşii lor de cununie, cu părinţii şi cu prietenii se duc în naos, înaintea lui Dumnezeu şi a preotului. Ei arată astfel tuturor că doresc o căsnicie pentru toată viaţa, şi nu doar pentru un anumit timp. În mod normal, slujba Cununiei se face împreună cu Sfânta Liturghie, iar mirii se împărtăşesc în acea zi. Ei primesc atunci inelele, care sunt semnul iubirii. Aceasta se întâmplă la logodnă (prima parte a slujbei Cununiei): „Însuţi dar şi acum, Stăpâne, binecuvintează această punere a inelelor cu binecuvântare cerească şi Îngerul Domnului să meargă înaintea lor în toate zilele vieţii lor".

Cei doi miri vor primi pe cap cununi care îi arată regi şi martiri, dacă vor duce cu bine până la capăt „jugul" căsniciei. Tot cununile înseamnă că aşa cum se împletesc florile într-o cunună, aşa să împletească mirii faptele bune în viaţa lor şi aşa de bine să se înţeleagă între ei. Li se citeşte şi lor din Sfânta Evanghelie despre nunta din Cana Galileii şi se spun foarte multe rugăciuni pentru binele proaspetei familii. Momentul săvârşirii Tainei este la cuvintele: „Se cunună robul lui Dumnezeu ... (numele) cu roaba lui Dumnezeu ... (numele) în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin". Tot la slujba Cununiei, mirii gustă din acelaşi pahar de vin de trei ori, în semn că vor trăi în armonie, şi la bine şi la rău.

- Din rugăciunile de la slujba Cununiei:

„Şi le dă lor din roua cerului de sus şi din belşugul pământului. Umple casele lor de grâu, de vin, de untdelemn şi de toată bunătatea, ca să dea şi celor lipsiţi, şi dăruieşte şi celor ce sunt dimpreună cu dânşii toate cererile cele pentru mântuire."

„Dumnezeule cel sfânt, Care din ţărână ai făcut pe om şi din coasta lui ai făcut femeie şi ai însoţit-o lui spre ajutor, pentru că aşa a plăcut slavei Tale să nu fie omul singur pe pământ; Însuţi şi acum, Stăpâne, întinde mâna Ta din sfântul Tău locaş şi uneşte pe robul Tău ... (numele) cu roaba Ta ... (numele), pentru că de către Tine se însoţeşte bărbatul cu femeia."

„Pentru ca să se veselească ei la vederea fiilor şi a fiicelor lor, Domnului să ne rugăm."

„Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, Treimea cea întru tot sfântă şi de o fiinţă şi începătoare de viaţă, o Dumnezeire şi o împărăţie, să vă binecuvinteze pe voi. Să vă dea vouă viaţă îndelungată, naştere de prunci buni, spor în viaţă şi în credinţă. Să vă umple pe voi de toate bunătăţile cele pământeşti şi să vă învrednicească şi de desfătarea bunătăţilor celor făgăduite; pentru rugăciunile preasfintei Născătoarei de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor."

VI. Fixarea noilor cunoştinţe

- lecturarea poeziei „Rugăciunea mamei", de Teodor Castrişanu.

VII. Aprecierea, asocierea, generalizarea

- Istorioară religioasă:

Credinţa femeii, după Limonariu

Demult era o femeie creştină căsătorită cu un necredincios. Ei aveau nişte bani strânşi, dar nu ştiau cum să facă să nu-i cheltuiască prea repede. Atunci soţia l-a îndemnat pe bărbat să dea banii Dumnezeului creştinilor, că El le va da cea mai mare dobândă la bani.

- Şi unde Îl găsim pe Dumnezeul creştinilor, să-i dăm banii? a întrebat necredinciosul. Femeia l-a dus la o biserică, unde erau nişte cerşetori.

- Dacă dăm banii cerşetorilor, atunci îi primeşte Dumnezeul creştinilor, i-a răspuns femeia. Atunci bărbatul a dat toţi banii acelora.

După trei luni, soţii au rămas fără bani în casă. Bărbatul a fost trimis de soţie la biserică, să-i dea ceva Dumnezeul creştinilor, din dobânda la banii daţi. El s-a dus şi nu a găsit acolo decât pe aceiaşi cerşetori. Dar pe treptele bisericii a găsit un ban cu valoare mare. L-a luat şi l-a adus femeii.

- Dumnezeul creştinilor e nevăzut, dar El ţi-a dat banul, i-a explicat soţia. Din banul acela, ei au cumpărat şi un peşte de mâncare. Când au tăiat peştele, au găsit în el o piatră preţioasă. Ei credeau că nu are o valoare prea mare. Bărbatul a plecat la un giuvaiergiu, să o vândă pe câţiva bănuţi. Giuvaiergiul i-a oferit o sumă destul de mare pe piatră, dar mult mai puţin decât valora ea.

- Atât vrei să-mi dai pe ea? s-a mirat omul. Giuvaiergiul, crezând că omul vrea mai mult, a ridicat preţul oferit. Bărbatul nu spunea nimic, socotind că giuvaiergiul glumeşte. Până la urmă, cumpărătorul pietrei a ridicat preţul până s-a făcut de şase ori suma dată de om la biserică cerşetorilor. Bărbatul a luat banii şi i-a dus soţiei sale. Aceasta s-a bucurat:

- Recunoaşte, bărbate, că nu este alt Dumnezeu la fel de bun, de recunoscător şi de bogat ca Dumnezeul creştinilor. Atunci bărbatul a slăvit îndată pe Mântuitorul Hristos, împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, mulţumind pentru înţelepciunea soţiei sale.

VIII. Evaluarea

- Exerciţiu: răspunsuri orale la întrebările din manual.

IX. Activitatea suplimentară

- Căutaţi în cartea de rugăciuni una din rugăciunile familiei şi copiaţi-o pe caietul de religie (pentru părinţi, pentru fraţi şi surori etc.).

X. Încheierea

Rugăciunea „Cuvine-se cu adevărat".

Autor: Prof. Religie Mirela Șova