Overblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Psalmii 125 - 130

12 Août 2008, 20:26pm

Publié par Mirela

Psalmul  125

 


Când am fost scoşi din robie,

Ne-am umplut de bucurie.

Domnul ne-a dat,

Ne-a mângâiat!


Am grăit cu veselie,

Plini de mare bucurie.

Neamuri au spus

Că Tu ne-ai scos!


Lucruri mari El a făcut,

Bucuria ne-a umplut.

Doamne, ne-ntoarce

Vremuri de pace!


Cum întorci pâraiele

Şi le reverşi apele,

Din grea robie

La veselie!


Cei ce lacrimi odrăslesc

Bucuria o găsesc.

Vor semăna,

Vor secera!


Merg şi plâng, lacrimi - seminţe,

Vin culegând biruinţe:

Snopi - bucurii,

Scoşi din robii!

 



Psalmul  126


De n-ar zidi Domnul casa,

Imediat s-ar ruina;

De n-ar păzi El cetatea,

În zadar aţi priveghea!


Voi, cei ce pâinea durerii

O mâncaţi plini de suspin,

Degeaba deschideţi ochii

Dimineaţa, spre nou chin.


Şi degeaba toată ziua

Ostenind vă tot trudiţi,

De nu v-ar da Domnul clipa

Somnului, - celor iubiţi.


Fiii sunt daţi de la Domnul,

Moştenire şi săgeţi;

De ei, bucură-se omul

Care e tânăr şi drept.


Fericit acel părinte

Care are mulţi copii.

Când vrăjmaşului deschide,

Va fi-nconjurat de fii.


 


Psalmul  127


Fericiţi aceia ce se tem de Domnul

Şi umblă în viaţă pe al Său făgaş.

Ei îşi vor culege, chiar prin trudă, rodul,

Doamne, -n fericire Tu le faci lăcaş!


Femeia ta este vie roditoare;

Fiii tăi, vlăstare de tânăr măslin.

De te temi de Domnul, casa ta-i o floare,

Împrejurul mesei toţi cei dragi îţi vin.


Binecuvântarea cade peste tine,

Teme-te de Domnul şi bine-ţi va fi;

El îţi va trimite numai zile line,

Din Sion te vede şi te va păzi.

Bunătăţi din ceruri îţi va dărui!


Vei vedea pe fiii fiilor tăi dragi,

Teme-te de Domnul; viaţa ţi-o împaci!

 



Psalmul  128


Din fragedă tinereţe,

Păcătoşii m-au luptat.

În loc să îmi dea bineţe,

Cu rele m-au încercat.


Lovitu-m-au pe la spate

Cu nelegiuirea lor.

Nu m-au tras înspre păcate,

Domnul mi-a dat ajutor!


El supus-a păcătoşii,

I-a-ntors şi i-a ruşinat;

Tăiaţi au fost mincinoşii

Şi ca iarba s-au uscat.


Ca buruiana inutilă,

Ca fân nefolositor,

Ajung cei răi, fără milă

De la Domnul Ziditor!


Pentru c-au urât Sionul,

Ei pierdut-au orice bun:

Mana milei de la Domnul,

Binecuvântarea Lui.

 



Psalmul  129


Din adâncuri am strigat

Către Tine, Doamne!

Sufletul s-a-nfiorat,

Dându-Ți glas în taină...


Pleacă-Ţi mila şi m-auzi,

Cu urechea, Doamne;

De rugă să nu Te-ascunzi,

Când vin înspre Tine!


De Te uiţi doar la păcat,

Cine nu greşeşte?

Doamne, Tu eşti îndurat,

Mila-Ţi prisoseşte.


Eu aştept cuvântul Tău,

Dar spre al meu suflet,

Pentru Sfânt Numele Tău,

Aripă şi zâmbet.


Sufletul în Dumnezeu

Mult nădăjduieşte.

De cu zori sperat-am eu,

Până noaptea creşte.


Zorii zilei să-i închini,

Rugii, Israele;

El de milă este plin,

Ne scapă de rele.


Din orice păcat adânc

Poate să ne scoată.

Înspre mila Lui m-avânt,

S-ajung fără pată.

 



Psalmul  130


Doamne, inima nu mi-am mândrit,

Iar privirea nu mi s-a trufit;

După lucruri mari nu am umblat,

Mai presus de mine n-am cătat...


Dimpotrivă, eu m-am umilit,

M-am smerit, cu suflet urgisit,

Ca un prunc de maică înţărcat,

Astfel de răsplată eu mi-am dat.


Israel în Domnul să se-ncreadă,

Pururea de-a dreapta lui să-L vadă!


Pentru a lectura Psalmii următori, click aici.


  

Autor:
Prof. Religie Mirela Șova
 

Psalmii in versuri
profetul-David.jpg
Mirela Șova  
Commenter cet article