Psalmii in versuri
|
|
Mirela
Șova
|
Psalmul
63
Doamne, auzi glasul meu
Când mă închin Ţie,
Frică să nu-mi fie,
Doamne, Dumnezeu.
Îmi e teamă de duşman;
De vicleni mă scapă,
De cei ce mă-nţeapă
Cu vorbe în van.
Pe omul nevinovat
Vor să-l săgeteze,
Să-l învenineze
Din ascuns, deodat'.
Nu se tem a-l săgeta
Pe neaşteptate;
Plini de răutate,
Curse-i vor săpa.
Au crezut că Tu nu-i vezi,
Însă au pierit
Când s-au pregătit
Cu fărădelegi.
Au vrut să pătrundă-n gând,
Să cunoască omul
La fel ca şi Domnul -
Inima-n străfund!...
Dumnezeu îi va lovi,
Fără să se-aştepte;
Vor avea răni multe,
Se vor pedepsi.
Chiar de la vorbele lor
Le-a venit pierzare.
Ei nu au scăpare,
Nu au ajutor.
Cei ce-i văd s-au tulburat
Cu temere mare;
Pricep că-n lucrare
El S-a arătat.
Cel drept se va veseli
Cu înţelepciune;
După promisiune,
Domnu-l va slăvi.
Cei cu inima curată
Vor avea slavă înaltă!
Psalmul
64
Pe Muntele Sion, cântare
Vom închina lui Dumnezeu,
Făgăduinţa Sa cea mare
- Care-n Ierusalim răsare -
Se va-mplini la timpul său.
Auzi-mi, Doamne, rugăciunea,
Căci către Tine vine omul;
Ne-a biruit înşelăciunea
Iar Tu, de toată stricăciunea
Ne curăţă, doar Tu eşti Domnul!
Cel care a intrat la Tine,
Pe care, Doamne, l-ai primit,
Se umple-n casa Ta de bine,
Nu va avea griji ori suspine;
El e în toate fericit.
Sfânt e locaşul Tău de-a pururi,
E minunat şi preafrumos.
Dreptatea stăpâneşte-n ceruri;
Ne-ai pregătit mulţimi de daruri;
O, Doamne, cât eşti de milos!
Auzi-ne, Doamne, la rugă,
Căci Tu ne eşti Mântuitor;
Nădejdea tuturor s-ajungă,
- Nicio speranţă nu se frângă -
La Tine, la Izbăvitor.
Tu eşti Stăpânul, Care tulburi
Munţii şi marea, cu putere;
Teamă va fi în multe locuri,
Înspăimântate fi-vor neamuri,
De ale Tale scumpe semne.
Presari nădejde dimineaţa
Şi seara ne dai bucurie.
Tu ne dai ploaia, vântul, ceaţa,
Tu ne dai apa, hrana, viaţa,
Pământu-i plin de bogăţie.
Ne înmulţeşte, Doamne, sporul,
Belşug ne dă, ploaie la vreme,
Binecuvintează pământul,
Cu roade multe umple câmpul,
De secetă nu ne vom teme!
Păşunile, azi pustiite,
Tu le-mbraci iute cu verdeaţă.
Pe dealuri, roade înmiite,
Oile, grâul, - însutite,
Strigând, cântând spre a Ta Faţă!
Aşa-i mila lui Dumnezeu:
Belşug şi pace, fără greu.
Psalmul
65
Întreg pământul să slăvească,
Cu glas înalt, pe Domnul său;
Cu toţii, numele-I cinstească,
Să-I cânte-n cor lui Dumnezeu!
Să recunoască toată lumea
Că e măreţ tot ce-a lucrat;
Căci El Şi-a arătat puterea,
Încât vrăjmaşii s-au plecat.
Pământul să se-nchine Ţie,
Să laude numele Tău;
Lucrarea Ta-i minunăţie;
Nimic nu-întrece gândul Său.
El poate face prin minune
Drum chiar prin mare, pentru om.
Puterea Sa, apa o spune,
Când se supune Lui, ca Domn.
El stăpâneşte timpul, totul,
Puterea Sa-i nemărginită;
Spre neamuri a privit cu ochiul,
Răzmeriţa e stăvilită.
Popoare, binecuvântaţi-L,
Glasul slăvirii să răsune,
Prin vorba voastră, lăudaţi-L,
Lumii vestind orice minune!
Domnul mi-a dat viaţa din suflet,
Ca pe argint m-a lămurit,
El m-a călăuzit în umblet,
Domnul cu foc m-a curăţit!
Ne-ai dat necazuri numeroase,
Ne-ai umilit în lumea asta,
Prin încercări, chiar dureroase,
Ne-ai dus la liniştea cerească.
Noi am trecut prin foc şi apă,
Ca să sosim în casa Ta.
De-aceea Îţi aducem jertfă;
Ce Ţi-am promis, noi Îţi vom da.
Tămâie şi berbeci Ţi-aducem
Şi boi, şi ţapi, că ne-ai scăpat;
Veniţi, veniţi ca să vă spunem
Cum Domnul nostru ne-a salvat!
Căci eu strigat-am înspre Domnul,
Cu gura mea L-am lăudat;
Să nu mă mai asculte Dânsul,
De-n nedreptate m-am scăldat.
Iar Domnul a luat aminte
Spre glasul meu de rugăciune.
Eu Îi înalţ cântări, cuvinte,
Pe care inima le spune.
Binecuvântat e Domnul,
Care Şi-a plecat auzul;
Mi-a ascultat ruga, plânsul,
Întinsu-mi-a mila, darul!
Psalmul
66
Milostiv fii, Doamne, nouă,
Binecuvântare plouă,
Luminează-Ţi spre noi Faţa,
Mila să ne umple viaţa!
Să cunoaştem calea Ta,
Să umblăm numai pe ea;
Mântuirea Ta să fie
Pentru toţi, cu bucurie.
Te vor lăuda pe Tine
Popoarele în mulțime;
Orice neam din astă lume
Preamări-va al Tău nume!
Să se bucure popoare
Câte trăiesc pe sub soare;
Drept Tu le vei judeca,
Ce-i bun le vei învăţa.
Te vor lăuda pe Tine
Popoarele în mulțime;
Orice neam din astă lume
Preamări-va al Tău nume!
Rodul acestui pământ
Este omul drept şi sfânt.
Binecuvântare plouă,
Mila Ta coboară-o nouă;
Oamenii din astă lume
De Dumnezeu se vor teme.
Pentru a lectura Psalmii următori, click aici!
Autor: Prof. Religie Mirela Șova