Overblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog

Blog Mirela Șova

Soarele Dreptatii (partea intai)

Soarele Dreptății (partea întâi)

       

Naşterea
(100 strofe)

 

Noapte tristă fără lună,
Cer plăpând fără de stele,
Lumea cum să fie bună,
Când e afundată-n rele?

Plânge Eva, plâng strămoşii,
Aşteptarea e prea grea,
Ochii timpului sunt roşii...
Când pe cer apare-o stea!

Mii de ani întru-ntuneric,
Doar c-un gând nădăjduit,
Căci imboldul luciferic
Nu pe toate le-a-nnegrit...

Inima din mulţi tresare:
În Adam, Noe, Avraam;
Unsul Domnului răsare
Oare unde? Mulţi ştiau...

Bucură-se Iov cel vrednic,
David, regele psalmist,
Căci în satul cel cucernic,
Pe stihuri de acatist,

Poposeşte o Fecioară,
Însoţită de-un moşneag;
Betleemul se-nfioară
Când ea, blândă, îi stă-n prag.

Străluceşte-aşa de tare
Faţa ei, izvor de har!
Lumea însă ochi nu are,
Nu o priveşte măcar...

Iar Fecioara Prunc aşteaptă,
Rod al Duhului cel Sfânt,
Cum i-a spus îngeru-n şoaptă...
Şi de-atunci nouă luni sunt.


 


Au venit să se înscrie,
Pe drum, de la Nazaret;
Dumnezeu calea le-o ştie
Şi le dă un loc discret...

Lângă Betleem, o iesle
Ce demult se pregătea
Pentru noaptea de poveste
Când Fecioara-ncet venea.

Numele Fecioarei Sfinte-i
Cel mai frumos dintre Sfinţi:
E „Maria"; înainte-i
Se plec îngerii uimiţi.

Ea în peşteră păşeşte,
Pietrele o aşteptau.
Timpul se înţepeneşte,
Prorociri se împlineau!

Pe fân rece se aşează
Ca pe-un tron împărătesc.
Steaua, sus, o luminează,
Cer, pământ se pregătesc...

Pentru ce minune mare
Ce-ncă ochiul n-a văzut?

Ce poate fi nou sub soare?
Timpul toate-a cunoscut...

Spun profeţii de din veacuri:
Se va naşte-n Betleem
Cel ce morţii va da leacuri,
Ca prin El să înviem!

Şi-al Lui nume, cine-l ştie?
Se cheamă „Emanuel" -
Dumnezeu cu noi să fie -
Şi Hristosul este El.

Dumnezeu şi Om deodată,
Fiu născut, Unul - Născut;
Fecioara nevinovată
Maică Sfântă s-a făcut.

Şi-a născut sub raza stelei,
Doar cu dor, fără dureri,
Cor de îngeri cântă celei
Ce-a rodit „Azi-ul" din „ieri".

S-a născut Mântuitorul,
Lerului Domnuţ din Cer,
Bucurie-n tot poporul,
Întristările ne pier.

Oi da ler în iesle sfântă,
Peşteră de Împărat.
Firea-ngenuncheată cântă:
Pe Mesia L-a aflat!

Pe firuţul razei lucii
Se înşiră un colind;
Asta e ofranda lumii:
Cântec pe Domnul vestind.

Şi de-atunci în prag de iarnă
Se pornesc colindători,
Vestea bună să ne-o cearnă
Până în eternii zori.

Dar demult, în vremea ceea,
Trei crai mari s-au închinat, 
Mergând până în Iudeea,
La Pruncuţul înfăşat.
 
Străbătut-au cale lungă,
Din trei ţări de Răsărit,
La Mesia să ajungă;
Steaua, ei au urmărit.

         


  

Autor:
Prof. Religie Mirela Șova

Retour à l'accueil

Partager cet article

Repost0
Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :

Commenter cet article